Conjunctivita: un grup foarte eterogen de boli inflamatorii care afectează conjunctiva, mucoasa transparentă care acoperă porțiunea anterioară a globului ocular.
Pentru conjunctivita bacteriană (cea mai frecventă): roÈ™eață, senzaÈ›ie de arsură, prurit sau senzaÈ›ie de corp străin, lăcrimare mai mult sau mai puÈ›in abundentă, fotofobie (disconfort la lumină), secreÈ›ii purulente alb – gălbui.
Terapie antibiotică a cărei indicaÈ›ie È™i dozaj trebuie făcute neapărat de către un oftalmolog. Igiena – contribuie la limitarea infecÈ›iei. Se recomandă protejarea ochilor de vânt È™i lumină cu ochelari de soare.
Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecÈ›iuni ale polului ocular anterior. Este o inflamaÈ›ie a conjunctivei, mucoasa transparentă care acoperă partea anterioară a globului ocular (cu excepÈ›ia corneei) È™i partea interioară a pleoapelor până la marginea acestora.
Conjunctivita poate fi cauzată de: 1) agenți biologici (bacterii, viruși, fungi, paraziți); 2) agenți fizici (de exemplu radiații ultraviolete sau termice); 3) agenți chimici (cosmetice sau medicamente); 4) factori de mediu (fum sau praf).
Există, de asemenea, conjunctivite alergice și/sau mediate imun sau conjunctivite cauzate de alterările filmului lacrimal.
Cele mai comune forme de conjunctivită sunt de origine bacteriană È™i sunt caracterizate prin: roÈ™eață, senzaÈ›ie de arsură, prurit sau senzaÈ›ie de corp străin, lăcrimare mai mult sau mai puÈ›in abundentă, fotofobie (disconfort la lumină), secreÈ›ii purulente alb – gălbui.
Tratamentul conjunctivitei implică instilarea de antibiotice, a căror indicaÈ›ie È™i dozaj trebuie făcute neapărat de către un oftalmolog. AutomedicaÈ›ia în acest cazuri poate prelungi sau complica o patologie care altfel poate fi vindecată.
ReÈ›ineÈ›i că, conjunctivita este o boală contagioasă È™i, ca urmare, pacientul afectat trebuie să urmeze câteva măsuri de igienă esenÈ›iale:
Evitați frecarea ochilor;
SpălaÈ›i mâinile bine È™i frecvent;
ÎndepărtaÈ›i secreÈ›iile purulente folosind È™erveÈ›ele sterile;
Utilizați un prosop personal;
EvitaÈ›i utilizarea cosmeticelor în jurul ochilor.
Se recomandă protejarea ochilor de vânt È™i lumină cu ochelari de soare.
InflamaÈ›ie cronică a pleoapelor. Poate fi internă sau externă deÈ™i, adeseori, cele două forme coexistă. Blefarita externă poate fi cauzată de Staphylococcus sau poate fi seboreică, pe când cea internă survine ca urmare a unei disfuncÈ›ii a glandelor meibomiene.
Prurit, inflamaÈ›ie È™i senzaÈ›ie de arsură la marginea pleoapelor. PrezenÈ›a de scuame uscate (în forma stafilococică) sau uleioase (în forma seboreică) în jurul genelor. În cazul blefaritelor interne: obstrucÈ›ia ductului glandular, secreÈ›ie anormală de lipide în filmul lacrimal, roÈ™eață a marginilor palpebrale.
Blefarita stafilococică externă se tratează topic cu antibiotice. Celelalte forme de blefarită se tratează prin îngrijire È™i igienă zilnică. În cazuri de inflamaÈ›ie severă se pot prescrie tratamente topice cu antibiotice È™i antiinflamatoare.
Blefarita este o inflamație cronică a pleoapelor. Este o cauză comună de disconfort la nivel ocular. De obicei este bilaterală și simetrică. Există blefarite interne și externe, chiar dacă, adesea, cele două forme coexistă și simptomele se suprapun considerabil.
Blefarita externă implică marginile palpebrale È™i poate fi urmarea unei infecÈ›ii stafilococice sau de tip seboreic, sau o combinaÈ›ie a celor două. Seboreea generalizată este prezentă adesea în forma seboreică.
Inflamația din blefarita internă este consecința unei disfuncții a glandelor meibomiene.
Blefarita este caracterizată, în general, de prurit, inflamaÈ›ie È™i senzaÈ›ie de arsură la marginea pleoapelor. În cazul blefaritelor externe sunt prezente scuame uscate (în forma stafilococică) sau uleioase (în forma seboreică) în jurul genelor. În cazul blefaritelor interne apar semne asociate cu disfuncÈ›ia glandelor meibomiene: obstrucÈ›ia ductului glandular, secreÈ›ie anormală de lipide în filmul lacrimal, roÈ™eață a marginilor palpebrale.
Blefarita stafilococică externă este tratată topic cu antibiotice. Nu există un tratament definitiv pentru forma seboreică sau pentru blefarita internă. În caz de inflamaÈ›ie severă se utilizează adesea tratamentele topice cu antibiotice È™i antiinflamatoare. Se recomandă insistent o curățare profundă È™i atentă a pleoapelor cu produse specifice, al căror scop este de a păstra marginea palpebrală liberă de scuame È™i secreÈ›ii.
Proces inflamator infecțios sau non-infecțios care afectează corneea.
Simptomele sunt foarte variabile, în funcÈ›ie de cauze. Tipic, sunt prezente: iritaÈ›ie oculară, durere, vedere neclară È™i fotofobie (sensibilitate la lumină).
Fiecare tip de cheratită necesită tratament specific care trebuie prescris de oftalmolog și care poate include medicamente antibiotice, antivirale, antifungice sau antiinflamatoare.
Termenul de ”cheratită” grupează mai multe procese inflamatorii care afectează corneea. În funcÈ›ie de cauză, cheratita poate fi infecÈ›ioasă sau non-infecÈ›ioasă. Forma non-infecÈ›ioasă este asociată, de obicei, cu boli inflamatorii sistemice. Forma infecÈ›ioasă este una dintre principalele cauze de orbire È™i poate fi dată de bacterii, viruÈ™i, fungi sau protozoare. Una dintre cheratitele grave este cea cauzată de Acanthamoeba. Cheratita este frecventă la purtătorii de lentile de contact È™i provine de la utilizare necorespunzătoare a acestora, cu igienă deficitară, purtare prelungită sau afecÈ›iuni preexistente.
Simptomele sunt foarte variabile, în funcÈ›ie de cauze, dar iritaÈ›ia oculară, durerea, vederea neclară È™i fotofobia (sensibilitatea la lumină) sunt, în general, prezente întotdeauna.
Cheratita este o afecÈ›iune gravă. De aceea este deosebit de importantă prezentarea la oftalmolog încă de la primele simptome, pentru un diagnostic precis È™i pentru instituirea unui tratament adecvat. Acesta poate cuprinde medicamente antibiotice topice sau sistemice, antivirale, antifungice È™i antiinflamatoare.
Orjeletul este un proces purulent care implică un folicul al genelor și glandele sale sebacee (externe sau interne). Este cauzat adesea de Staphylococcus Aureus.
ÎnroÈ™irea marginii palpebrale, durere, senzaÈ›ie de greutate la nivelul pleoapei.
Aplicarea de comprese cald – umede, cu scopul de a favoriza ruptura spontană; antibiotice topice, eventual asociate cu antiinflamatoare.
Orjeletul este o inflamaÈ›ie acută a foliculului genei È™i glandelor sale sebacee (externe sau interne), cauzat aproape întotdeauna de Staphylococcus Aureus.
Orjeletul este o infecÈ›ie comună, prezentând roÈ™eață a marginii palpebrale, durere, senzaÈ›ie de greutate palpebrală.
Un punct gălbui apare adesea la marginea pleoapei inflamate și, de obicei, se rupe de la sine, cu eliminare de puroi și calmarea durerii. Orjeletul intern are aceleași simptome dar nu este vizibil direct, fiind localizat pe partea interioară a pleoapei.
Tratamentul orjeletului presupune aplicarea de comprese cald – umede, cu scopul de a favoriza ruptura spontană, È™i antibiotice topice (eventual asociate cu antiinflamatoare) în funcÈ›ie de indicaÈ›iile medicului oftalmolog. Drenajul chirurgical al orjeletului este rar necesar.
Șalazionul este un chist cauzat de inflamația cronică a unei glande meibomiene.
SenzaÈ›ie de disconfort, cu atât mai accentuată cu cât È™alazionul creÈ™te în mărime.
Vindecarea de la sine a È™alazionului este rară, în majoritatea cazurilor fiind nevoie de excizia sa chirurgicală.
Șalazionul este o leziune inflamatorie cronică, cauzată de stagnarea secreției sebacee a glandelor meibomiene sau altor glande sebacee.
De obicei, È™alazionul este nedureros. Înafara problemelor estetice, È™alazioanele de pleoapă superioară, în cazul în care ajung mari, pot apăsa pe cornee cauzând astigmatism.
Vindecarea de la sine a È™alazionului este rară, în majoritatea cazurilor fiind nevoie de excizia sa chirurgicală.
