În țările dezvoltate retinopatia diabetică (RD) este principala cauză de pierdere a vederii la populaÈ›ia sub 65 de ani iar edemul macular diabetic (EMD) este complicaÈ›ia sa majoră. EMD este consecinÈ›a alterării permeabilității vasculare È™i poate apărea atât în RD neproliferativă cât È™i în cea proliferativă.
Cele mai frecvente simptome sunt: vedere neclară, imagine distorsionată (metamorfopsii), scotom central și o pierdere progresivă a vederii.
Constă, în general, în tratamente farmacologice (precum blocarea factorului endotelial de creÈ™tere vasculară, VEGF) fotocoagulare laser È™i chirurgie vitreoretiniană.
În țările dezvoltate retinopatia diabetică (RD) este principala cauză de pierdere a vederii la populaÈ›ia sub 65 de ani iar edemul macular diabetic (EMD), care este complicaÈ›ia sa majoră, duce la scăderea vederii acestor pacienÈ›i.
EMD este rezultatul afectării barierei hemato-retiniene din cauza efectelor hiperglicemiei asupra vaselor retiniene.
EMD poate apărea atât în RD neproliferativă cât È™i în cea proliferativă. Este o îngroÈ™are a maculei din cauza creÈ™terii permeabilității vasculare retiniene, cu extravazare de fluide. Supraexprimarea mediatorilor inflamaÈ›iei È™i a moleculelor pro-angiogenice, în special a factorului endotelial de creÈ™tere vasculară, joacă un rol primordial în dezvoltarea EMD.
Cele mai frecvente simptome sunt: vedere neclară, imagine distorsionată (metamorfopsii), scotom central și o pierdere progresivă a vederii.
EMD se diagnostichează prin examinarea anuală a fundului de ochi, conform recomandărilor din ghidurile internaÈ›ionale. Următoarele investigaÈ›ii pot fi luate, de asemenea, în considerare:
• Fotografia stereoscopică a fundului de ochi: relevă semne indirecte de EMD, precum îngroÈ™area retinei È™i exsudate dure în regiunea maculară.
• Tomografia în coerență optică (OCT): înregistrează lumina reflectată de structurile retiniene pentru a crea imagini pe secÈ›iuni transversale care sunt comparabile cu secÈ›iunile histologice; poate evidenÈ›ia inflamaÈ›ia retinei (edemul cistoid), detaÈ™area seroasă de retină sau tracÈ›iunea vitreomaculară.
• Angiografia cu fluoresceină: prin răspândirea substanÈ›ei de contrast se localizează extravazările difuze sau localizate È™i se evidenÈ›iază ischemia retiniană.
Mai multe studii au arătat că prevenÈ›ia primară, incluzând un control strict al glicemiei, al tensiunii arteriale È™i a lipidemiei reduce incidenÈ›a È™i severitatea RD È™i a EMD. O abordare terapeutică specifică include: fotocoagulare laser focalizată sau diseminată, injecÈ›ii intravitreene cu agenÈ›i anti-factor endotelial de creÈ™tere vasculară (anti-VEGF) sau steroizi È™i chirurgie vitro-retiniană prin vitrectomie prin pars plana (PPV).
Timp de mulÈ›i ani, fotocoagularea laser focalizată sau diseminată a fost considerată tratamentul standard pentru EMD. TotuÈ™i, puÈ›ini pacienÈ›i au obÈ›inut o ameliorare a vederii, mulÈ›i ochi nerăspunzând la terapie; complicaÈ›iile cunoscute sunt: hipertensiune intraoculară tranzitorie (PIO), reducerea câmpului vizual È™i pierderea vederii centrale prin cicatricile create de laser.
În prezent, injecÈ›iile intravitreene cu molecule anti-VEGF (bevacizumab, ranibizumab, aflibercept) au devenit tratamentul medical de primă intenÈ›ie pentru EMD, fiind foarte eficace în controlul afecÈ›iunii. TotuÈ™i, aceste molecule au o durată scurtă de acÈ›iune È™i necesită administrare frecventă. Acest fapt duce la necesitatea tratamentelor frecvente, cu un risc crescut de reacÈ›ii adverse legate atât de administrarea intravitreană (endoftalmită, dezlipiri sau găuri retiniene È™i hemoragii în vitros) cât È™i de expunerea la medicament, cu o preocupare aparte pentru riscurile cardiovasculare.
Datorită proprietăților lor antiinflamatorii, angiostatice È™i de reducere a permeabilității vasculare corticosteroizii (acetatul de triamcinolonă, dexametazona, fluocinolona acetonid (FA) au început să fie luate tot mai mult în considerare în tratamentul EMD. Aceste medicamente pot produce efecte secundare precum hipertensiune intraoculară È™i progresia cataractei. La pacienÈ›ii care nu răspund la terapia anti-VEGF È™i la cei cu pseudofak È™i risc de glaucom sau cu antecedente de afecÈ›iuni cardiovasculare se recomandă tratamentul cu steroizi intraoculari.
Abordarea chirurgicală este rezervată pentru EMD cu tracÈ›iune de retină sau pentru EMD refractar la tratament. Din păcate, vitrectomia poate avea unele efecte secundare postoperatorii , precum cataractă, dezlipire de retină sau de coroidă, hemoragie în vitros, endoftalmită, hipertensiune intraoculară, rubeoză iriană È™i glaucom neovascular.
